Decizii & legi analizate

Pe 30 iunie 2026, ultima zi a sesiunii parlamentare ordinare, Parlamentul a adoptat un pachet de patru legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR: digitalizarea cercetării-dezvoltării-inovării, managementul apei, reglementarea terenurilor agricole ADS și a energiei regenerabile, și accelerarea investițiilor publice în construcții. Adoptarea evită penalizări de peste 2,7 miliarde de euro prevăzute pentru nerespectarea termenului-limită de 31 august 2026. Cinci legi suplimentare, cu o miză de 3,5 miliarde de euro, rămân pentru o sesiune extraordinară pe care Bolojan a anunțat că o va solicita în iulie.

Curtea Constituțională a respins, pe 24 iunie 2026, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate a președintelui Nicușor Dan împotriva legii inițiate de senatorul PSD Daniel Zamfir care permite reluarea și finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007 în interiorul ariilor naturale protejate, prin modificarea limitelor acestora, și scutește de evaluare a impactului asupra mediului proiectele declarate de interes pentru securitatea națională de către CSAT. Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituțională a respins, pe 24 iunie 2026, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate a președintelui Nicușor Dan împotriva legii care dublează cotele de extracție a ursului brun pentru 2026: de la 426 la 859 de exemplare la nivel de prevenție și de la 55 la 110 la nivel de intervenție. Legea rămâne constituțională și își poate produce efectele.

Votul de învestitură al Cabinetului Veștea a picat în plenul reunit al Parlamentului, în seara de 22 iunie 2026: doar 207 voturi exprimate, sub pragul de 233. George Simion a anunțat, chiar din timpul dezbaterilor, retragerea AUR din sală, calificând drept „trădător” orice parlamentar care ar fi votat Cabinetul; UDMR și-a confirmat ieșirea anunțată încă pe 17 iunie, iar Kelemen Hunor l-a felicitat ironic pe Simion de la tribună: „Ai dat șah și mat!” E a doua tentativă de învestitură respinsă consecutiv, după cea a lui Eugen Tomac. Pe 23 iunie, președintele Nicușor Dan a consultat la Cotroceni toate partidele parlamentare, dar nu a desemnat un nou premier — a indicat drept variantă posibilă un guvern politic minoritar bazat pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil. Pe 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD l-a nominalizat în unanimitate pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, ca propunere a partidului pentru funcția de premier — o decizie internă de partid, fără ca președintele să facă, la acest moment, o nouă desemnare oficială. Pe 25 iunie, negocierile de la Vila Lac dintre Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Sorin Grindeanu (PSD) au eșuat fără un acord asupra formulei de guvernare, iar președintele Nicușor Dan a cerut partidelor un guvern format până marți, 30 iunie — data începerii vacanței parlamentare de vară. Pe 26 iunie, PNL, USR și UDMR au anunțat o propunere comună de premier — europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL) —, cu o variantă de rotativă a guvernării către PSD abia din aprilie 2027; PSD a respins atât candidatura, cât și rotativa, menținând nominalizarea lui Sorin Grindeanu. Întâlnirea convocată de Nicușor Dan la Cotroceni, în aceeași seară, cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, s-a încheiat fără un acord. Pe 27 iunie, disputa s-a mutat din sala de consultări în spațiul public: președintele a reiterat acuzația că PNL și-a schimbat poziția față de 23 iunie — când partidul s-ar fi angajat să susțină un guvern minoritar PSD —, iar Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan i-au contrazis public versiunea, susținând că PNL nu a promis niciodată o susținere necondiționată pentru Sorin Grindeanu și că varianta PNL–USR–UDMR a fost pe masă de la bun început. PNL a reacționat oficial, respingând „lecțiile despre responsabilitate” venite din partea președinției. Niciuna dintre cele două propuneri de premier — Grindeanu (PSD) sau Mureșan (PNL–USR–UDMR) — nu a fost agreată oficial de președinte până la această actualizare, cu termenul de 30 iunie tot mai apropiat. Pe 29 iunie, liderul UDMR Kelemen Hunor a anunțat oficial că termenul de 30 iunie nu va fi respectat, estimând o posibilă soluție abia spre finalul lunii iulie, și a propus refacerea unei majorități PSD–PNL–UDMR cu un premier acceptabil tuturor — propunere la care Sorin Grindeanu s-a declarat de acord public.

La 40 de zile de la căderea guvernului Bolojan, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe liberalul Adrian Veștea — fără să consulte conducerea PNL. Bolojan a calificat decizia drept „act ostil, evidentă încercare de rupere a PNL". Veștea refuză să-și depună mandatul, acceptă voturi individuale AUR și caută majoritate cu PSD, dizidenți PNL, POT și minorități. Pe 17 iunie, UDMR a clarificat că cei 31 de parlamentari nu vor vota CONTRA, ci vor ieși din sală la momentul votului; PNL a convocat un Congres extraordinar pe 21 iunie, iar Cătălin Predoiu a demisionat din funcția de prim-vicepreședinte PNL. Veștea a renunțat pe 19 iunie seara să candideze la șefia partidului, iar pe 20 iunie Bolojan a depus, ca singură candidatură, moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, cu doi miniștri din propriul guvern interimar înscriși proaspăt în PNL în echipa de conducere propusă. Pe 21 iunie, Congresul Extraordinar l-a reales pe Bolojan cu 96% din voturi și a dat un ultimatum de demisie, sub sancțiunea excluderii, lui Veștea și altor patru lideri liberali; în aceeași zi, Consiliul Politic Național al PSD a decis în unanimitate să susțină investitura lui Veștea și să intre la guvernare cu opt-nouă ministere.

Nicușor Dan a promulgat, pe 10 iunie 2026, legea care instituie 15 iunie ca Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice — prima recunoaștere legală oficială a represiunii, la 36 de ani de la evenimentele care au umbrit prima vară a democrației românești. Adoptată cu 271 de voturi pentru și un singur vot contra în Camera Deputaților.

La cererea României, Consiliul Nord-Atlantic s-a întrunit de urgență pe 10 iunie la Bruxelles, după explozia unei drone marine în Portul Constanța (5 iunie). NATO a convenit accelerarea proiectelor anti-dronă pentru Flancul Estic; un pachet de măsuri urmează să fie aprobat la Summit-ul de la Ankara (7–8 iulie 2026).

Camera Deputaților a adoptat legea care elimină sancțiunile penale pentru cercetătorii de securitate care descoperă și raportează vulnerabilități (responsible disclosure) și obligă DNSC la un mecanism interinstituțional de alertare rapidă.

Camera Deputaților a prelungit cu aproape unanimitate (292–1) plafonarea adaosului comercial la 17 categorii de alimente de bază până la 31 decembrie 2026. Măsura „temporară” din 2023 intră în al patrulea an, cu inflație alimentară încă peste 10%.

Promulgată pe 8 iunie (Decretul 317/2026 — devine Legea 89/2026): operatorii stațiilor de încărcare pentru mașini electrice trebuie să accepte plata fără abonament, să afișeze transparent prețurile și să se integreze într-un sistem digital unificat. Amenzi între 5.000 și 40.000 lei.

La o lună după căderea guvernului Bolojan, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac (PMP — partid neparlamentar), cu mandat de guvern tehnocrat. La depunerea listei, niciun partid mare nu își anunțase susținerea: PNL, USR, PSD și AUR au refuzat din start.

Parlamentul a adoptat, prin votul Camerei Deputaților din 27 mai 2026 (178 pentru, 103 contra, 8 abțineri), o lege inițiată de senatori PSD care interzice, până la 31 decembrie 2027, vânzarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit și orice altă societate în care statul e acționar. Pe 24 iunie 2026, președintele Nicușor Dan a sesizat CCR cu o obiecție de neconstituționalitate.

România ia cel mai mare împrumut de apărare din istoria sa: 16,68 mld. € prin instrumentul european SAFE — bani pentru înzestrarea Armatei (~9,5 mld.), MAI (~2,8 mld.) și segmente din A7/A8 Autostrada Moldovei (~4,2 mld.). Condiții excepționale, execuție cu probleme serioase de transparență.

Legea menține prima zi de concediu medical neplătită (cu excepții), introduce un mecanism de control al certificatelor medicale și plafonează finanțarea medicinei de familie la nivelul din 2025 — în plină inflație de peste 10%. Combate frauda, dar lovește și bolnavii de bună-credință.

Parlamentul a adoptat aproape în unanimitate (284–1) o reformă care scurtează procesele penale: cameră preliminară eficientizată, termene mai strânse, citare doar la primul termen. 96 de judecători ai Înaltei Curți au atacat legea la CCR, invocând dreptul la apărare.

Guvernul Bolojan a adoptat OUG 38/2026 (modificări la cadrul SAFE) în ședința din 4 mai, dar actul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 mai — după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură. Avocatul Poporului a numit situația „premieră de la 1991”.

Guvernul Bolojan a fost demis cu 281 de voturi — scorul record al unei moțiuni de cenzură în România. PSD, AUR, SOS, POT și grupul PACE au votat împreună, invocând „recesiunea tehnică” și planul de restructurare a companiilor de stat. România a intrat într-o criză politică fără majoritate alternativă.

Camera Deputaților a aprobat, cu 219 voturi pentru și niciunul contra, modificările la Fondul pentru mediu: scheme de ajutor de stat prin AFM, prefinanțare într-o singură tranșă pentru primării și — punctul discutabil — finanțarea unor proiecte de rețele de gaze. Modificări procedurale, fără taxe noi. Promulgată pe 26 mai 2026, după o sesizare de neconstituționalitate.

Camera Deputaților a aprobat, cu 215 voturi pentru și niciunul contra, legea care confirmă modificările la regimul deșeurilor: răspundere extinsă a producătorului, indicatori de prevenție și țintele europene de reciclare (55%/60%/65%). Modificări utile, dar preponderent procedurale — fără ambiție nouă pe fond. Promulgată pe 26 mai 2026.

Parlamentul a adoptat, cvasi-unanim, o lege care include în programele naționale de sănătate consilierea psihologică gratuită, decontată integral de stat, pentru părinții și tutorii copiilor cu tulburare de spectru autist sau sindrom Down. Cost mic, nevoie reală — dar prevederile intră în vigoare abia în 2027.

Parlamentul a adoptat, cu sprijin cvasi-unanim, prima lege care definește femicidul în legislația românească și completează Codul penal cu circumstanțe agravante pentru omorul comis pe criteriu de gen. Legea introduce și obligații de colectare standardizată a datelor. Promulgată pe 23 aprilie, în vigoare din 26 aprilie 2026.

După luni de amânări, Parlamentul a adoptat bugetul pe 2026 în ședință comună, cu 319 voturi pentru și 104 contra. Deficitul țintit scade la 6,2% din PIB (de la 7,6% în 2025), cu investiții record finanțate preponderent din fonduri europene — dar construit pe o creștere economică de 1% pe care prognoza oficială a tăiat-o ulterior la 0,1%.

Odată cu bugetul, Parlamentul a adoptat două legi care îi stabilesc cadrul: plafoanele fiscal-bugetare pe 2026 (Legea 42/2026) și modificarea Legii responsabilității fiscal-bugetare (Legea 45/2026), care aliniază regulile interne la cadrul de guvernanță economică al UE. Tehnic, dar acestea sunt gardurile de protecție ale finanțelor publice.