Votul de învestitură al Cabinetului Veștea a picat

Adrian Veștea fusese desemnat premier pe 14 iunie, fără consultarea conducerii PNL, declanșând opt zile de criză internă în partid (excluderi, procese, congres extraordinar) în paralel cu negocierile pentru o majoritate parlamentară. Pentru cronologia completă a celor opt zile dintre desemnare și vot — inclusiv poziționarea PSD, UDMR, USR și PNL —, vezi analiza dedicată acestei desemnări.

Ședința de vot din 22 iunie s-a deschis cu o întârziere de câteva ore. George Simion a anunțat, chiar din timpul dezbaterilor, decizia AUR de a părăsi sala, calificând drept „trădător” orice parlamentar care ar fi votat Cabinetul: „Noi toți care nu suntem trădători părăsim această sală.” Parlamentarii AUR au ieșit din sală, urmați de cei 31 de parlamentari UDMR, conform deciziei anunțate încă pe 17 iunie de Kelemen Hunor, care l-a felicitat ironic pe Simion de la tribuna Parlamentului: „Există un singur om care astăzi a câștigat. Nu este în sală, dar talentul trebuie recunoscut. Felicitări, George Simion, ai dat șah și mat!” Liderul Grupului minorităților naționale, Varujan Pambuccian, anunțase anterior susținerea a 15 din cei 17 parlamentari ai grupului. La numărarea finală au fost exprimate 207 voturi în total — sub pragul de 233 necesar —, iar Guvernul Veștea nu a obținut investitura. Sursele de presă citează cifre diferite și neconfirmate oficial pentru defalcarea exactă pe „pentru”/„contra”; fără o cifră unanim confirmată, nu redăm o defalcare exactă pe pentru/contra/abțineri.

Eșecul obligă la restartarea integrală a procedurii de desemnare a unui premier. Constituția impune dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate doar după două cereri de învestitură respinse, formulate de președinte în 60 de zile de la prima cerere; rămâne deschisă întrebarea dacă retragerea lui Tomac din 14 iunie — produsă înainte de orice vot — se va considera juridic o „respingere” alături de cea a lui Veștea, sau dacă abia un al doilea vot negativ propriu-zis ar declanșa mecanismul. Pe 23 iunie, președintele Nicușor Dan a desfășurat la Cotroceni o nouă rundă de consultări, de peste șase ore, cu toate partidele parlamentare, fără să anunțe o nouă desemnare; la final, a indicat drept variantă care „pare să se contureze” un guvern politic minoritar, bazat pe un acord parlamentar de sprijin negociat și semnat în avans între formațiuni, cerând partidelor să accelereze aceste discuții. Pozițiile rămân divergente: PSD s-a declarat dispus să își asume guvernarea, inclusiv funcția de premier; USR a exclus un vot pentru orice guvern cu PSD, oferind în schimb susținere unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR; Bolojan a propus, ca alternative, fie un guvern minoritar PSD, fie unul PNL–USR–UDMR; grupul Uniți pentru România a propus desemnarea lui Victor Ponta. Pe 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD a decis în unanimitate să își asume guvernarea și l-a nominalizat pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, ca propunere a partidului pentru funcția de premier — o decizie de partid, nu o nouă desemnare prezidențială, care rămâne la latitudinea președintelui.

Actualizare 25 iunie: liderii PNL, USR și UDMR s-au întâlnit cu Sorin Grindeanu la Vila Lac pentru a negocia formula de guvernare, dar discuțiile au eșuat. PNL și UDMR au propus un acord de sprijin parlamentar pe șase luni — fără moțiune de cenzură — pentru un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu (PSD), în schimbul susținerii PSD pentru proiecte de interes național; USR a respins formula și a cerut, în schimb, ca PSD să se angajeze să voteze, la rândul lui, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu o rotativă ulterioară a premierului către PSD. PSD a refuzat să susțină un guvern din care face parte USR, iar negocierile s-au blocat definitiv pe mecanismul de partajare a mandatului de premier, fără ca liderii să ajungă la un acord. Președintele Nicușor Dan a reacționat cerând partidelor un guvern format până marți, 30 iunie — data începerii vacanței parlamentare de vară —, avertizând asupra riscului ca România să rateze fonduri europene în absența unui guvern cu puteri depline. Dragoș Pîslaru (PNL), vicepreședinte al partidului, l-a acuzat public pe Grindeanu de „un tupeu formidabil”, susținând că acesta „a spus că nu acceptă nicio condiție, nu acceptă nimic, este un guvern în care PSD face și desface singur” — în condițiile în care PSD se prezenta public drept partidul flexibil al negocierilor.

Actualizare 26 iunie: PNL, USR și UDMR au anunțat o propunere comună pentru funcția de premier — europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PNL și al Partidului Popular European, eurodeputat de 12 ani, economist de profesie. Potrivit PNL, propunerea vine cu o variantă de rotativă a guvernării: un cabinet PNL–USR–UDMR condus de Mureșan ar funcționa până în aprilie 2027, urmat de trecerea premiaturii la PSD. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a motivat alegerea prin experiența lui Mureșan în gestionarea fondurilor europene; Mureșan a declarat că a fost unul dintre negociatorii Mecanismului European de Redresare și Reziliență și a precizat: „România are nevoie de un guvern competent și realmente pro-european.” PSD a respins formula Mureșan și rotativa propusă, menținându-și susținerea pentru candidatura lui Sorin Grindeanu, nominalizată pe 24 iunie. Cu cele două propuneri pe masă, președintele Nicușor Dan a convocat la Cotroceni, vineri seară de la ora 18:00, pe liderii PSD (Sorin Grindeanu), PNL (Ilie Bolojan), USR (Dominic Fritz), UDMR (Kelemen Hunor) și ai Grupului minorităților naționale (Varujan Pambuccian). Întâlnirea a durat circa o oră și s-a încheiat fără un acord: partidele și-au păstrat pozițiile, iar președintele nu a desemnat un nou premier. La final, Nicușor Dan a declarat: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit”, explicând că pe 23 iunie PNL se angajase să voteze un guvern minoritar PSD, sub anumite condiții de program, dar și-a schimbat poziția până pe 26 iunie; președintele a reafirmat că singura formulă care pare să adune, la acest moment, o majoritate este un guvern minoritar condus de PSD, a cerut partidelor să reia negocierile între ele și a reamintit nevoia unui guvern cu puteri depline înainte de termenul de 30 iunie pe care îl ceruse pe 25 iunie.

Actualizare 28 iunie: disputa publică dintre președinție și PNL s-a intensificat. Ilie Bolojan a replicat oficial acuzațiilor lui Nicușor Dan, declarând că PNL „rămâne consecvent” și nu a oferit niciun „cec în alb” pentru susținerea lui Sorin Grindeanu, confirmând că președintele nu a agreat, în discuția de la Cotroceni, varianta Mureșan. Siegfried Mureșan l-a criticat dur pe Grindeanu, numindu-l „premierul OUG 13, incapabil să câștige încrederea pentru România”; PSD a replicat că „sub nicio formă” nu îl va vota pe Mureșan premier.

Actualizare 29 iunie: liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Parlament că formarea unui nou guvern nu este posibilă până la termenul de marți, 30 iunie, cerut de președinte, estimând că o soluție politică s-ar putea găsi cel mai timpuriu spre finalul lunii iulie, „dacă nu are cineva o baghetă magică”, și a cerut „răcirea temperaturii declarațiilor” pentru a evita ca țara să fie „aruncată în aer”. Hunor a propus, ca alternativă la formulele Grindeanu și Mureșan — niciuna susceptibilă să întrunească 233 de voturi fără AUR, inacceptabil pentru UDMR —, refacerea unei majorități PSD–PNL–UDMR cu un premier acceptabil tuturor. Sorin Grindeanu s-a declarat de acord cu propunerea lui Hunor, spunând că „e nevoie de calmare”. George Simion a reiterat amenințările cu suspendarea președintelui Nicușor Dan, susținând că „fără AUR nu se poate” rezolva criza. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a precizat că partidul nu va juca rolul de „salvator de serviciu” cât timp președintele și foștii coaliționari nu își schimbă pozițiile, iar Csoma Botond (UDMR) a confirmat că Nicușor Dan nu va face o nouă desemnare până nu există certitudinea unei majorități parlamentare. Pe fondul negocierilor, doi senatori din grupul „Pace-Întâi România” au trecut la grupul PNL, cu doar două zile înainte de vacanța parlamentară.