Legea 64/2026: prima zi de concediu medical neplătită și control pe certificate
Legea menține prima zi de concediu medical neplătită (cu excepții), introduce un mecanism de control al certificatelor medicale și plafonează finanțarea medicinei de familie la nivelul din 2025 — în plină inflație de peste 10%. Combate frauda, dar lovește și bolnavii de bună-credință.
Ce înseamnă, pe înțelesul tuturor
Legea 64/2026 (publicată pe 15 mai, aplicabilă de la 1 iunie) aprobă OUG 91/2025 privind măsuri în sănătate. Concret, pentru cetățean: prima zi de concediu medical rămâne, în general, neplătită — excepție fac, de exemplu, pacienții internați. Se introduce un mecanism de control: dacă un certificat medical a fost eliberat cu încălcarea legii, asiguratul pierde indemnizația. Medicii din ambulatoriile spitalelor pot lucra pe două contracte într-o normă și jumătate, iar finanțarea medicinei de familie se împarte 25% per capita / 75% per serviciu — plafonată însă la nivelul din 2025.
Logica guvernamentală: frauda cu concedii medicale „fabricate” costă fondul de sănătate sute de milioane anual, iar prima zi neplătită descurajează concediile de complezență. Costul colateral: salariatul realmente bolnav pierde o zi de venit, iar medicina de familie — poarta de intrare în sistem — primește, în termeni reali, mai puțini bani decât anul trecut, cu inflație de peste 10%.
Balanța argumentelor
Argumente pentru
- ＋Atacă o fraudă reală și endemică: concediile medicale de complezență, care costau FNUASS sute de milioane de lei anual.
- ＋Mecanismul de control responsabilizează atât medicii care eliberează certificate nelegale, cât și beneficiarii.
- ＋Plata preponderent per serviciu (75%) în medicina de familie stimulează consultațiile efective, nu listele pasive de pacienți.
Argumente contra
- −Prima zi neplătită penalizează nediferențiat și bolnavii de bună-credință — exact categoria pe care sistemul ar trebui să o protejeze; bolnavii vor veni la muncă, răspândind boli.
- −Plafonarea fondurilor medicinei de familie la nivelul 2025, cu inflație de ~10%, e o tăiere reală mascată — în zona cea mai ieftină și mai eficientă a sistemului.
- −Sarcina birocratică a controlului cade pe medici, într-un sistem deja subdimensionat ca personal.
- −Avocatul Poporului a ridicat excepție de neconstituționalitate pe articolul II din OUG 91/2025 — semnal că măsura are și vicii juridice.
Votul guvernului paralel
Guvernul paralel se abține. Jumătate din lege e corectă: controlul certificatelor frauduloase trebuia făcut de mult, iar reorientarea plății spre serviciu în medicina de familie e sănătoasă. Cealaltă jumătate transferă costul fraudei asupra bolnavului cinstit (prima zi neplătită) și taie în termeni reali finanțarea medicinei primare — penny wise, pound foolish: fiecare leu economisit la medicul de familie se întoarce înmulțit în spitalizări evitabile. Am fi votat pentru o variantă care păstra controlul anti-fraudă dar plătea prima zi pentru certificatele validate și indexa măcar cu inflația fondul medicinei de familie. Scor -1: economii bugetare mici, riscuri de sănătate publică reale.
Ce s-a decis în realitate
Rezultat: Adoptată de Parlament, promulgată și publicată în Monitorul Oficial pe 15 mai 2026; în vigoare de la 1 iunie 2026.
Detalii vot: Camera Deputaților (PL-x 147/2026): 264 pentru / 14 contra / 3 abțineri; promulgată prin Decretul 267/2026.
Verdictul final
Parlamentul a adoptat integral ce guvernul paralel ar fi adoptat doar pe jumătate. Componenta anti-fraudă ne găsește de aceeași parte; transferul costului pe pacientul corect și subfinanțarea reală a medicinei de familie, nu. Excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului rămâne de urmărit — dacă va fi admisă, exact componentele punitive vor cădea primele.
Controverse
- Avocatul Poporului a ridicat excepție de neconstituționalitate pe articolul II din OUG 91/2025 (februarie 2026).
- Medicii de familie au avertizat că plafonarea la nivelul 2025, cu inflație de două cifre, înseamnă tăiere în termeni reali.
📖 Mini-glosar: ce înseamnă termenii din această analiză
- OUG (ordonanță de urgență)
- Act cu putere de lege emis direct de Guvern, fără vot prealabil în Parlament; Parlamentul o aprobă sau o respinge ulterior.
- Moțiune de cenzură
- Singurul instrument prin care Parlamentul poate demite Guvernul; are nevoie de votul majorității tuturor parlamentarilor (233).
- Cameră decizională
- Camera Parlamentului (Deputați sau Senat) al cărei vot e cel final pentru o anumită lege; cealaltă cameră dă doar primul vot.
- Adoptare tacită
- Dacă prima cameră nu votează un proiect în termenul legal, acesta se consideră adoptat automat, fără vot.
- Promulgare
- Semnătura președintelui prin care o lege votată de Parlament intră în vigoare; președintele o poate retrimite o singură dată.
- CCR
- Curtea Constituțională a României — verifică dacă legile respectă Constituția; deciziile ei sunt definitive și obligatorii.