Legea care interzice vânzarea acțiunilor statului la companii naționale până în 2027, atacată la CCR
Parlamentul a adoptat, prin votul Camerei Deputaților din 27 mai 2026 (178 pentru, 103 contra, 8 abțineri), o lege inițiată de senatori PSD care interzice, până la 31 decembrie 2027, vânzarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit și orice altă societate în care statul e acționar. Pe 24 iunie 2026, președintele Nicușor Dan a sesizat CCR cu o obiecție de neconstituționalitate.
Ce înseamnă, pe înțelesul tuturor
Un grup de senatori PSD, condus de Daniel Zamfir, a depus la Senat, pe 20 aprilie 2026, proiectul „privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică” (PL-x 376/2026), ca reacție directă la planul vicepremierului Oana Gheorghiu de reformă a 22 de companii de stat, care includea posibila listare la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni, în linie cu angajamente din PNRR. Senatul a aprobat proiectul în procedură de urgență; Camera Deputaților, cameră decizională, l-a adoptat pe 27 mai 2026 cu 178 de voturi pentru, 103 contra și 8 abțineri, cu sprijinul PSD și AUR.
Legea interzice, până la 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate unde statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital deținută — cu excepția companiilor cu pierderi 5 ani consecutivi sau aflate în insolvență prin hotărâre judecătorească definitivă, și a pachetelor cu valoare totală sub 5 milioane de lei. Legea a fost transmisă președintelui spre promulgare pe 8 iunie 2026.
Actualizare 24 iunie: președintele Nicușor Dan a sesizat CCR cu o obiecție de neconstituționalitate, susținând că legea contravine unei direcții legislative recente și coerente a statului român — inclusiv Legii 48/2025 privind politica publică a proprietății private a statului — care încurajează listarea companiilor de stat pe piața de capital și participarea fondurilor de pensii. Sesizarea semnalează și efecte asupra investitorilor privați aflați în proceduri suspendate (câștigători declarați ai unor licitații, participanți care au depus garanții sau au plătit avansuri), pentru care legea nu prevede nimic explicit, precum și posibile incompatibilități cu obligațiile asumate de România față de Uniunea Europeană.
Balanța argumentelor
Argumente pentru
- ＋Protejează pe termen scurt activele strategice ale statului de vânzări sub presiune politică sau de piață, într-un moment de instabilitate guvernamentală prelungită.
- ＋Exceptările pentru companii cu pierderi cronice sau insolvență evită blocarea restructurărilor inevitabile la firme nefuncționale.
- ＋Vine ca reacție la un plan de listare anunțat unilateral de un vicepremier, fără un cadru parlamentar prealabil — un contrasemnal care forțează o discuție publică despre ce companii de stat ar trebui sau nu vândute.
Argumente contra
- −Contrazice direct Legea 48/2025 și direcția legislativă recentă privind politica publică a proprietății private a statului, ale cărei obiective explicite includ stimularea listărilor la bursă și atragerea fondurilor de pensii ca investitori.
- −Lege adoptată în procedură de urgență, în câteva săptămâni, fără un studiu de impact public asupra companiilor afectate sau a investitorilor aflați deja în proceduri de privatizare în curs.
- −Nu reglementează explicit soarta garanțiilor depuse, avansurilor plătite sau răspunderii statului față de câștigătorii unor licitații aflate în plină desfășurare la momentul interzicerii — un vid care poate genera litigii costisitoare.
- −Blochează generic, pe doi ani, orice vânzare de acțiuni ale statului, indiferent de companie sau context economic — o interdicție rigidă, nu o evaluare caz cu caz.
Votul guvernului paralel
Guvernul paralel votează CONTRA: o interdicție generală, de doi ani, pe toate companiile de stat — indiferent de performanța sau relevanța strategică a fiecăreia — e o soluție disproporționată la o problemă reală (decizii de privatizare anunțate fără consultare parlamentară). Forma corectă de a proteja interesul național nu e blocarea oricărei tranzacții pe doi ani, ci o evaluare individuală, transparentă, companie cu companie, cu criterii publice. Legea contrazice o direcție legislativă recentă (Legea 48/2025) fără să o abroge explicit, creează incertitudine pentru investitorii deja angajați în proceduri și nu rezolvă cauza reală a conflictului — coordonarea, sau lipsa ei, între Guvern și Parlament pe planul de reformă a companiilor de stat. Scor -3: dauna e mai degrabă de claritate legislativă și predictibilitate decât una bugetară imediată.
Ce s-a decis în realitate
Rezultat: Adoptată. Camera Deputaților (cameră decizională) a votat legea pe 27 mai 2026 cu 178 de voturi pentru, 103 contra și 8 abțineri. Transmisă președintelui spre promulgare pe 8 iunie 2026. Pe 24 iunie 2026, președintele Nicușor Dan a sesizat CCR cu o obiecție de neconstituționalitate; promulgarea rămâne suspendată până la soluționarea sesizării — rezultat final în așteptare.
Detalii vot: Inițiată de senatori PSD (Daniel Zamfir); votată și de AUR. PNL și USR s-au opus.
Pe partide: PSD și AUR — pentru. PNL și USR — contra. Pozițiile UDMR și ale celorlalte formațiuni nu sunt documentate exact pe acest vot în sursele consultate.
Verdictul final
Parlamentul a ales o interdicție generală în locul unei evaluări companie cu companie — exact opusul direcției pe care ar fi votat-o guvernul paralel. Sesizarea președintelui la CCR, depusă pe 24 iunie, pune punctul central pe masă: o lege adoptată în procedură de urgență, în câteva săptămâni, poate contrazice un cadru legislativ mai amplu construit anterior (Legea 48/2025) și poate lăsa fără soluție investitori aflați deja în proceduri suspendate. Verdictul rămâne deschis până la decizia CCR; dacă Curtea admite sesizarea, poziția guvernului paralel va fi confirmată juridic — dacă o respinge, rămâne confirmată politic, ca un exemplu de legiferare reactivă, în regim de urgență, fără coordonare reală cu Executivul pe planul de reformă a companiilor de stat.
Controverse
- Legea a fost depusă de PSD la doar câteva zile după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat planul de listare a unor pachete minoritare la 22 de companii de stat — un conflict direct, nemediat politic, între un proiect de guvern și o inițiativă parlamentară a unui partid din afara guvernului.
- Președintele Nicușor Dan susține că legea contravine direct Legii 48/2025, adoptată recent, fără ca Parlamentul să fi abrogat-o explicit sau să fi explicat public contradicția.
📖 Mini-glosar: ce înseamnă termenii din această analiză
- OUG (ordonanță de urgență)
- Act cu putere de lege emis direct de Guvern, fără vot prealabil în Parlament; Parlamentul o aprobă sau o respinge ulterior.
- Moțiune de cenzură
- Singurul instrument prin care Parlamentul poate demite Guvernul; are nevoie de votul majorității tuturor parlamentarilor (233).
- Cameră decizională
- Camera Parlamentului (Deputați sau Senat) al cărei vot e cel final pentru o anumită lege; cealaltă cameră dă doar primul vot.
- Adoptare tacită
- Dacă prima cameră nu votează un proiect în termenul legal, acesta se consideră adoptat automat, fără vot.
- Promulgare
- Semnătura președintelui prin care o lege votată de Parlament intră în vigoare; președintele o poate retrimite o singură dată.
- CCR
- Curtea Constituțională a României — verifică dacă legile respectă Constituția; deciziile ei sunt definitive și obligatorii.