Guvernul României, propus de inteligența artificială

România nu are guvern cu puteri depline din 5 mai 2026. Inteligența artificială propune o componență completă: pentru fiecare dintre cele 17 poziții, 5 candidați reali — din Parlament și din afara lui — punctați pe o grilă publică, aplicată identic tuturor. Fiecare candidat are argumente pro și contra, activitate verificabilă (cdep.ro, senat.ro sau echivalentul instituțional) și surse. Etichetele nu sunt criteriu: doar faptele.

Prim-ministru

România nu are guvern cu puteri depline din 5 mai 2026: cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură cu 281 de voturi. Prima tentativă de desemnare — Eugen Tomac — s-a epuizat pe 14 iunie 2026, când Tomac a renunțat la mandat fără a ajunge la vot. A doua tentativă este Adrian Veștea (PNL), desemnat pe 14 iunie fără consultarea conducerii PNL — Bolojan a calificat decizia drept "act ostil, evidentă încercare de rupere a PNL", iar BPN PNL a votat să nu susțină investitura. Pe 17 iunie criza s-a adâncit în interiorul PNL: Cătălin Predoiu, susținător al lui Veștea, a demisionat din funcția de prim-vicepreședinte al partidului, iar conducerea Bolojan a convocat Consiliul Național Extraordinar (19 iunie) și Congresul Extraordinar (21 iunie, Romexpo) pentru a formaliza excluderea lui Veștea din PNL. Pe 18 iunie, Veștea a depus la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, fără să aibă majoritatea necesară — calculul voturilor disponibile la acea dată indica circa 211–217 din cele 233 necesare. Tot pe 18 iunie, Tribunalul Ilfov a suspendat, la cererea a 16 parlamentari din tabăra pro-Veștea (între care Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc), deciziile BPN PNL care îi obligau pe parlamentari să nu voteze investitura; PNL a anunțat că va ataca decizia, contestând competența teritorială a instanței. Pe 19 iunie, Consiliul Național Extraordinar al PNL (format online) a votat cu 566 pentru, 97 contra, 19 abțineri (din 682) convocarea Congresului Extraordinar pentru 21 iunie, ora 12:00, la Romexpo, și a aprobat modificări de statut cu 551 pentru, 128 contra, 3 abțineri. În replică, cei 16 parlamentari pro-Veștea au depus aceeași zi o nouă acțiune la Tribunalul Ilfov, cerând suspendarea deciziilor de convocare a Consiliului și Congresului și daune morale de 4 milioane de lei de la PNL; instanța a fixat termen de judecată pe 3 iulie — după Congres. Tot pe 19 iunie, Sorin Grindeanu a anunțat în ședința grupurilor parlamentare PSD că partidul are voturile necesare pentru investitură, condiționat de decizia Consiliului Politic Național PSD din 21 iunie; calendarul comunicat indică Birourile permanente reunite convocate luni, 22 iunie, pentru audieri în comisii, cu votul de învestitură programat marți, 23 iunie 2026. Pe 19 iunie seara, Veștea a anunțat că nu candidează la șefia PNL împotriva lui Bolojan la Congresul de duminică, calificându-l drept „neregulamentar și ilegal” și acuzând „un simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid”, după ce cererea sa de amânare cu o săptămână a fost respinsă. Pe 20 iunie, la termenul-limită de ora 17:00, Bolojan a rămas candidat unic, depunând moțiunea „Modernizare cu Rădăcini” cu o echipă de conducere în care intră, ca nume noi, doi miniștri din propriul guvern interimar — Oana Gheorghiu (vicepremier interimar) și Dragoș Pîslaru (ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene) — amândoi proaspăt înscriși în PNL. Potrivit liderului PNL Gheorghe Falcă, excluderea lui Veștea nu se afla formal pe ordinea de zi a Congresului din 21 iunie, dar modificarea de statut propusă ar produce, în fapt, o „auto-excludere” a taberei sale. La Congres, Bolojan a fost reales președinte PNL cu 1.769 din 1.842 de voturi exprimate (96%), candidat unic, cu o echipă de conducere formată din Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general) și opt vicepreședinți, printre care Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru. Congresul a adoptat două rezoluții: una reconfirmă refuzul PNL de a guverna cu PSD, cu excludere automată pentru orice membru care ar vota, susține sau participa la formarea unui guvern cu PSD; cealaltă cere demisia din partid, până luni 22 iunie ora 12:00, a lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, sub sancțiunea inițierii procedurilor de excludere. În timpul Congresului, Veștea a anunțat o nouă propunere de ministru — Florin Zaharia, secretar de stat la Finanțe, pentru portofoliul Investițiilor și Proiectelor Europene. În aceeași zi, Consiliul Politic Național al PSD a decis în unanimitate să susțină votul de învestitură și să intre la guvernare cu opt-nouă ministere, condiționând susținerea de un pachet de măsuri economico-sociale inclus în programul de guvernare — semn că negocierea pentru vot continuă independent de soarta lui Veștea în PNL. Pe 22 iunie, Birourile Permanente Reunite au aprobat calendarul final al zilei — audieri în comisii de la ora 12:00, vot în plenul reunit programat pentru ora 21:30 — după ce PNL a cerut, fără succes, suspendarea ședinței, contestând drept „falsă și abuzivă” mențiunea propriei apartenențe politice pe lista Cabinetului. La audieri, opt dintre miniștrii propuși au primit aviz consultativ pozitiv, iar Romeo-Daniel Lungu (PSD), propus la Ministerul Dezvoltării, a primit aviz negativ (18 pentru, 18 contra, 2 abțineri, sub cvorumul de 22 necesar), după ce parlamentarii AUR au părăsit sala comisiei fără a vota — chiar dacă, în plen, AUR a votat alături de PSD pentru aprobarea calendarului. Votul de învestitură din plenul reunit, în seara de 22 iunie, a picat: doar 207 voturi exprimate, sub pragul de 233 necesar, după ce AUR și UDMR și-au retras parlamentarii din sală. E a doua tentativă de învestitură respinsă consecutiv, după cea a lui Tomac. Pe 23 iunie, președintele Nicușor Dan a făcut o nouă rundă de consultări la Cotroceni cu toate partidele parlamentare, fără să desemneze un nou premier — a indicat drept variantă posibilă un guvern politic minoritar bazat pe un acord parlamentar de sprijin negociat în prealabil. Pe 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD l-a nominalizat în unanimitate pe Sorin Grindeanu ca propunere a partidului pentru funcția de premier — o decizie de partid, fără ca președintele să facă, la acest moment, o nouă desemnare oficială. Pe 25 iunie, liderii PNL (Ilie Bolojan), USR (Dominic Fritz) și UDMR (Kelemen Hunor) s-au întâlnit cu Sorin Grindeanu la Vila Lac pentru a negocia formula de guvernare, dar discuțiile au eșuat: PNL și UDMR au propus un acord de sprijin parlamentar pe șase luni, fără moțiune de cenzură, pentru un guvern minoritar condus de Grindeanu, în schimbul susținerii PSD pentru proiecte de interes național, în timp ce USR a cerut, în schimb, ca PSD să se angajeze să voteze un guvern minoritar PNL–USR–UDMR cu o rotativă ulterioară a premierului către PSD — formulă respinsă de PSD. Negocierile s-au blocat pe mecanismul de partajare a mandatului de premier, fără un acord între liderii prezenți. Președintele Nicușor Dan a cerut partidelor un guvern format până marți, 30 iunie — data începerii vacanței parlamentare de vară —, avertizând asupra riscului ca România să rateze fonduri europene în absența unui guvern cu puteri depline; Dragoș Pîslaru (PNL) l-a acuzat public pe Grindeanu de „un tupeu formidabil” pentru impunerea de condiții la negocieri, în contradicție cu poziția afișată public de flexibilitate a PSD. Pe 26 iunie, PNL, USR și UDMR au anunțat o propunere comună pentru funcția de premier — europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL), vicepreședinte al partidului și al Partidului Popular European —, cu o variantă de rotativă a guvernării: un cabinet PNL–USR–UDMR condus de Mureșan ar funcționa până în aprilie 2027, urmat de trecerea premiaturii la PSD. PSD a respins atât candidatura, cât și formula de rotativă, menținându-și susținerea pentru Sorin Grindeanu, nominalizat pe 24 iunie. Președintele Nicușor Dan a convocat aceeași seară la Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale; întâlnirea s-a încheiat fără un acord, partidele păstrându-și pozițiile. La final, Nicușor Dan a declarat: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit”, semnalând că PNL își schimbase poziția față de varianta discutată pe 23 iunie, și a reafirmat că singura formulă care pare să adune, la acest moment, o majoritate este un guvern minoritar condus de PSD. Tot pe 26 iunie seara, Sorin Grindeanu a reacționat acuzând PNL și USR de prelungirea deliberată a crizei, declarând că PSD „nu mai înaintează o altă propunere” de premier și că partidul „nu se teme de votul cetățenilor”, cu un mesaj direct pentru Bolojan: „Vin agențiile de rating! Ar fi bine să înveți engleză până atunci!” Pe 27 iunie, Bolojan a răspuns public, confirmând că varianta Mureșan „nu a fost agreată” la Cotroceni și respingând acuzația de cec în alb: „Nu am promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic pe baza căruia să poată fi luată o decizie privind învestitura unui guvern. Nu am ajuns la un acord. […] Domnul Grindeanu nu vrea decât un cec în alb. Ne-am mai fript și am înțeles că nici în politică nu se dau cecuri fără acoperire.” În aceeași zi, Siegfried Mureșan l-a acuzat pe Grindeanu de o schimbare bruscă de poziție — „două luni s-a ferit să fie prim-ministru, acum dintr-odată își dorește” — și a reafirmat că PNL nu va vota un guvern condus de PSD cu autonomie totală, fără asumarea unor obiective concrete de guvernare. Pe 28 iunie, blocajul rămâne neschimbat: PSD își menține susținerea exclusivă pentru Grindeanu, excluzând rotativa propusă de PNL-USR-UDMR, iar aceștia din urmă își mențin susținerea pentru Mureșan; președintele Nicușor Dan nu a făcut o nouă desemnare, lăsând partidelor responsabilitatea negocierii unei majorități. Ilie Bolojan a replicat public acuzațiilor președintelui, declarând că „PNL nu blochează, PNL rămâne consecvent”, iar Siegfried Mureșan l-a criticat dur pe Grindeanu, numindu-l „premierul OUG 13”; PSD a respins ferm varianta Mureșan, anunțând că „sub nicio formă” nu îl va vota premier. Pe 29 iunie, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Parlament că formarea unui nou guvern nu este posibilă până la termenul de 30 iunie cerut de președinte, estimând o soluție abia spre finalul lunii iulie, și a propus, ca alternativă la formulele Grindeanu și Mureșan, refacerea unei majorități PSD–PNL–UDMR cu un premier acceptabil tuturor — propunere la care Sorin Grindeanu s-a declarat de acord public, cerând „calmare” în negocieri. George Simion a reiterat amenințările cu suspendarea președintelui Nicușor Dan. În aceeași zi, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că partidul nu va juca rolul de „salvator de serviciu”, iar Csoma Botond (UDMR) a precizat că președintele nu va face o nouă desemnare până nu există certitudinea unei majorități parlamentare; doi senatori din grupul „Pace-Întâi România” au trecut la grupul PNL, în plin calcul al unei eventuale majorități. Premierul propus de guvernul paralel trebuie să treacă un buget de criză printr-un parlament fragmentat și să țină deficitul (7,65% din PIB) pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Pe 30 iunie 2026 — ultima zi a sesiunii parlamentare ordinare —, Nicușor Dan a anunțat că nu va desemna un premier înainte de vacanța parlamentară: nu dorește „să facem un exercițiu de hai să ne jucăm de-a premierul" în absența certitudinii că propunerea poate obține 233 de voturi. Parlamentul a intrat în vacanță de vară; sesiunea extraordinară poate fi convocată oricând de o treime din parlamentari sau de președinții celor două camere. AUR a anunțat pe 30 iunie inițierea demersurilor pentru suspendarea lui Nicușor Dan — un demers care necesită minimum 156 de semnături de parlamentari (o treime din total), AUR nedepășind circa 90 de mandate. Guvernul Bolojan continuă interimatul cu atribuții limitate, cel mai devreme orizont realist pentru un nou cabinet rămânând finalul lunii iulie. Pe 1 iulie 2026, Consiliul Național al AUR s-a reunit în ședință extraordinară la Alexandria (Teleorman) — 135 de membri prezenți — și a votat în unanimitate inițierea formală a procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan, declarând totodată că parlamentarii AUR nu vor vota niciun guvern de coaliție propus de acesta; AUR a cerut și organizarea de alegeri anticipate. Demersul rămâne matematic blocat la fel ca la anunțul din 30 iunie: suspendarea necesită cel puțin 156 de semnături parlamentare (o treime din cele 465 de mandate), AUR nedepășind circa 90 de mandate.

Prim-ministru

Ministrul Finanțelor

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministrul Afacerilor Externe

Ministrul Apărării Naționale

Ministrul Afacerilor Interne

Ministrul Justiției

Ministrul Sănătății

Ministrul Educației și Cercetării

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Ministrul Energiei

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Ministrul Muncii, Familiei și Solidarității Sociale

Ministrul Culturii

Grila de punctare (max. 100)

Garanția de echilibru, în cifre