Guvernul României, propus de cetățeni
România nu are guvern cu puteri depline din 5 mai 2026. Guvernul paralel propune o componență completă: pentru fiecare dintre cele 17 poziții, 5 candidați reali — din Parlament și din afara lui — punctați pe o grilă publică, aplicată identic tuturor. Fiecare candidat are argumente pro și contra, activitate verificabilă (cdep.ro, senat.ro sau echivalentul instituțional) și surse. Etichetele nu sunt criteriu: doar faptele.
Grila de punctare (max. 100)
pregătire (10) + carieră și realizări (20) + livrări verificabile la vârf (10)
funcții în comisii/instituții (10) + producție legislativă sau echivalent (10) + control și expertiză publică (10)
pornește de la 30; scad doar penalizările documentate: anchetă penală −20, plagiat constatat −15, extremism −12, conflict de interese −5…−10, suspiciuni nevalidate −6, traseism −5, demisie la ordin de partid −3
Propunerea fiecărei poziții = punctajul maxim. Diferențele de 1–3 puncte sunt în marja grilei și sunt semnalate explicit în motivare. Absența unei funcții anterioare nu se penalizează nicăieri: cine nu a condus încă pornește de la zero doar la „livrări", nu cu minus. Aceeași grilă se aplică identic candidaților din Parlament și celor din afara lui.
Garanția de echilibru, în cifre
Cei 85 de candidați acoperă tot spectrul parlamentar, aproximativ proporțional cu voturile din decembrie 2024:
Propunerile finale (câte una per poziție) au mers la:
Prim-ministru
România nu are guvern cu puteri depline din 5 mai 2026: cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură cu 281 de voturi, iar premierul desemnat Eugen Tomac nu are majoritate. Premierul propus aici ar trebui să treacă un buget de criză printr-un parlament fragmentat și să țină deficitul (7,65% din PIB) pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană.
Ministrul Finanțelor
Deficitul bugetar rămâne printre cele mai mari din UE (7,65% din PIB după corecția din 2025), iar bugetul pe 2027 trebuie construit de un guvern cu legitimitate parlamentară. Ministrul de finanțe va negocia simultan cu Comisia Europeană (planul fiscal-bugetar pe 7 ani) și cu un parlament fragmentat.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Termenul-limită al PNRR este august 2026: fiecare lună fără guvern cu puteri depline riscă pierderea de fonduri. Ministrul trebuie să închidă cererile de plată rămase și să pregătească negocierea politicii de coeziune post-2027.
Ministrul Afacerilor Externe
Securitatea Mării Negre a devenit dosarul extern numărul unu (incidentul dronei din Portul Constanța, reuniunea NATO din 10 iunie, Summit-ul de la Ankara din 7–8 iulie 2026), pe fondul finalizării aderării la OCDE și al negocierilor pe bugetul UE post-2027.
Ministrul Apărării Naționale
Război la graniță, incidente repetate cu drone pe teritoriul național (Galați, Portul Constanța), programul SAFE de 16,68 mld. € de implementat și programele F-35 și de înzestrare în plină derulare — totul cu un guvern interimar cu atribuții limitate.
Ministrul Afacerilor Interne
După finalizarea aderării complete la Schengen (1 ianuarie 2025), dosarele grele rămân reforma poliției, statutul polițistului și pensiile din sistemul de ordine publică — plus gestionarea securității interne în contextul incidentelor de la Marea Neagră.
Ministrul Justiției
Reforma Codului de procedură penală, conflictul instituțional Guvern–ÎCCJ moștenit din primăvara lui 2026 și numirile contestate de la vârful parchetelor cer un ministru cu autoritate profesională și independență față de partid.
Ministrul Sănătății
Reforma managementului spitalelor, începută în 2025 și întreruptă de criză, plus jaloanele PNRR pe sănătate cu termen în august 2026: ministrul trebuie să reia rapid dosarele lăsate în aer de demisia în bloc a miniștrilor PSD din aprilie 2026.
Ministrul Educației și Cercetării
După demisia lui Daniel David (decembrie 2025, în dezacord cu tăierile bugetare) și protestele profesorilor din 2025, ministerul are nevoie de un titular care să refacă încrederea cu sistemul și să apere bugetul educației în negocierile pe 2027.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Un super-minister cu patru domenii lipite: reforma guvernanței companiilor de stat (începută în 2025), digitalizarea serviciilor publice cu termene PNRR și un sector HoReCa/turism ieșit dintr-un an de austeritate.
Ministrul Energiei
Facturile au crescut după eliminarea plafonării din 2025, iar proiectele strategice (Cernavodă 3 și 4, Neptun Deep, 1.500 MW stocare) au termene ferme. Ministrul trebuie să țină echilibrul între protecția consumatorilor și investițiile care condiționeze independența energetică.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii
2025 a fost anul record al autostrăzilor (146 km deschiși), dar 2026 are ținte și mai mari (255 km) și termene PNRR critice, în timp ce calea ferată rămâne pe penultimul loc în Europa. Ministrul nu are timp de acomodare.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Negocierea bugetului PAC post-2027 (propunerea actuală a CE e respinsă transversal de fermierii români), infrastructura de irigații într-o țară tot mai afectată de secetă și procesarea — veriga lipsă a lanțului agroalimentar.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
Reorganizarea Romsilva (HG 123/2026) e contestată în instanță de sindicatele silvice, tăierile ilegale persistă, iar România are infringementuri europene pe calitatea aerului. Ministrul trebuie să ducă reforma la capăt fără să rupă dialogul cu sistemul silvic.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
Cel mai mare buget de investiții locale din executiv (programul Anghel Saligny, criticat recurent pentru alocări discreționare), componenta de administrație din PNRR și reforma administrativ-teritorială amânată de toate guvernele.
Ministrul Muncii, Familiei și Solidarității Sociale
Pensiile nu au fost indexate doi ani la rând (2025, 2026), CASS se aplică pensiilor de peste 3.000 de lei, iar reforma pensiilor — jalon PNRR — e neîncheiată. Portofoliul cu cel mai direct impact social al întregului guvern.
Ministrul Culturii
Alocarea pentru cultură a ajuns la 0,07% din PIB după anul de austeritate, instituțiile de patrimoniu sunt subfinanțate cronic, iar sectorul cultural independent cere de ani de zile o reformă a mecanismelor de finanțare.
Acesta este un exercițiu civic, nu o listă de partid: nu susținem și nu atacăm pe nimeni. Cifrele de activitate parlamentară provin din fișele oficiale cdep.ro și senat.ro la data actualizării (12 iunie 2026) și se pot schimba. Controversele sunt citate doar dacă sunt documentate public, iar acuzațiile nevalidate judiciar sunt marcate ca atare. Verificați întotdeauna sursele primare din fiecare fișă. Portretele sunt ilustrații editoriale generate cu AI din fotografii publice (Wikimedia Commons, pagini oficiale de partid și instituții), în același stil grafic pentru toți candidații — uniformitatea vizuală face parte din echidistanță; persoanele fără fotografie publică verificată apar cu monogramă.