Nicușor Dan
Președintele României · independent · din 26 mai 2025
Un an de mandat: politică externă consecventă pe angajamentele României în UE și NATO și gestionarea crizelor de securitate (dronele de la Constanța), dar restanțe majore la promisiunile proprii — șefii SRI/SIE nenumiți, raportul privind anularea alegerilor din 2024 întârziat — și desemnarea unui premier (Tomac) fără majoritate conturată.
Acțiuni recente
A acuzat public PNL de schimbarea poziției față de 23 iunie, susținând că partidul s-ar fi angajat anterior să voteze un guvern minoritar PSD condus de Sorin Grindeanu; Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan i-au contrazis public versiunea, declarând că PNL nu a promis niciodată susținere necondiționată pentru Grindeanu.
I-a convocat de la ora 18:00 la Cotroceni pe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian, pentru a decide între propunerea PSD (Grindeanu) și propunerea PNL–USR–UDMR (Siegfried Mureșan); întâlnirea s-a încheiat fără acord și fără o nouă desemnare. A declarat: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. Pe baza pozițiilor partidelor din consultări, exista o singură formulă care părea să asigure susținerea unei majorități parlamentare: guvernul minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiții privind programul de guvernare” — acuzând PNL că și-a schimbat poziția.
După ce negocierile de la Vila Lac dintre PSD și blocul PNL–USR–UDMR s-au încheiat fără acord, a reacționat: „Suntem în criză pentru că niște lideri nu și-au ținut promisiunea”; a recunoscut că a greșit în gestionarea negocierilor pentru desemnarea premierului, fără să precizeze unde anume, și a cerut din nou partidelor o majoritate pro-occidentală, exprimându-și speranța să existe un Guvern până marți.
Aflat la Cluj-Napoca, a declarat: „Vom avea un guvern minoritar, pro-occidental” și le-a cerut partidelor să vină vineri, 26 iunie, cu concluziile negocierilor, precizând că pe 25 iunie va participa la un summit internațional în Polonia.
A desfășurat la Cotroceni o nouă rundă de consultări, de peste șase ore, cu toate partidele parlamentare, fără să desemneze un nou premier; a indicat drept variantă posibilă un guvern politic minoritar bazat pe un acord parlamentar de sprijin negociat în avans.
Guvernul Veștea, pe care l-a desemnat, a picat la votul de învestitură din Parlament (207 voturi exprimate, sub pragul de 233), după ce AUR și UDMR au părăsit sala. L-a convocat la Cotroceni, împreună cu liderul PSD Sorin Grindeanu, pentru o nouă rundă de consultări — procedura de desemnare a unui premier se reia de la zero.
Întrebat la Bruxelles dacă e de acord ca Guvernul Veștea să primească voturi de la AUR, a răspuns: „Când l-am desemnat, l-am desemnat să facă o majoritate” — plasând responsabilitatea negocierii exact pe umerii premierului desemnat, nu pe ai săi.
L-a primit pe Adrian Veștea la Cotroceni; potrivit declarațiilor lui Veștea, i-a transmis că există o majoritate în jurul său și nu i-a solicitat retragerea mandatului.
L-a desemnat premier pe Adrian Veștea (PNL, economist, fostul președinte al CJ Brașov, fost ministru al Dezvoltării), fără să consulte în prealabil conducerea PNL — decizie calificată de Ilie Bolojan drept „act ostil, evidentă încercare de rupere a PNL". A semnat decretul de revocare a mandatului lui Tomac și decretul de desemnare a lui Veștea în aceeași zi.
A participat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles, convocată la cererea României, dedicată securității Mării Negre. S-a convenit accelerarea proiectelor NATO de răspuns la amenințările cu drone; noi măsuri urmează să fie aprobate la Summit-ul de la Ankara (7–8 iulie 2026). A afirmat că securitatea Mării Negre este esențială și că aliații au exprimat solidaritate fermă cu România.
A gestionat incidentul dronelor marine ucrainene (una a explodat în Portul Constanța, peste 1.000 de turiști evacuați): ședință de lucru la Constanța și convocarea unei întâlniri NATO dedicate Mării Negre pe 10 iunie.
L-a desemnat premier pe Eugen Tomac (PMP, partid neparlamentar), pariind pe un „guvern tehnic” — respins din start de PNL, USR, PSD și AUR.
A promulgat legea de prelungire a plafonării adaosului comercial; serie de promulgări tehnice (fonduri UE 2014–2020, achiziții, mediu).
Nu a făcut declarații publice în sprijinul guvernului Bolojan înaintea moțiunii de cenzură din 5 mai.
Promisiuni vs fapte
- nelivratNumirea șefilor SRI și SIE
După un an de mandat, serviciile rămân conduse interimar — restanța cel mai des citată de presă.
- nelivratRaport public privind anularea alegerilor din 2024
Promis în campanie, întârziat fără termen clar.
- parțialDepolitizarea administrației și reforma statului
A susținut corecția fiscală și reformele guvernului Bolojan, fără inițiative legislative proprii pe această temă; numirile de la conducerea parchetelor au fost criticate public.
- livratAncorarea fermă în UE/NATO și apărarea flancului estic
Linie externă consecventă: summit UE–Balcanii de Vest, reuniune NATO pe Marea Neagră, sprijin pentru programul SAFE.
Controverse documentate
- Numirile de la conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT au fost criticate public, inclusiv de o parte a propriilor susținători.
- Șefii SRI și SIE nu au fost numiți după mai bine de un an de mandat — atribuție prezidențială exercitată doar prin conduceri interimare.
Poziționare pe temele mari
Susține apartenența României la UE și NATO; prioritate declarată: securitatea Mării Negre.
A susținut corecția fiscală a guvernului Bolojan.
Discurs reformist; numirile de la conducerea parchetelor au fost criticate public.
Refuză anticipatele; încearcă deblocarea prin guvern tehnocrat fără majoritate asigurată.