Ilie Bolojan
Premier interimar (guvern demis) · PNL (președinte) · din premier din 23 iunie 2025, demis 5 mai 2026
A condus guvernul între iunie 2025 și mai 2026: deficitul a scăzut de la 9,3% la 7,65% din PIB și ~45.600 de posturi au fost eliminate din administrație, pe fondul majorării TVA la 21%, al accizelor crescute și al înghețării pensiilor și salariilor. Mandatul s-a încheiat cu demiterea prin moțiune de cenzură, publicarea OUG 38/2026 după demitere și un conflict instituțional cu ÎCCJ.
Acțiuni recente
A anunțat adoptarea de către Parlament a unui pachet de patru legi necesare pentru jaloanele PNRR, declarând că adoptarea „evită penalizări financiare de peste 2,7 miliarde de euro”. A anunțat intenția de a solicita convocarea unei sesiuni extraordinare în iulie pentru adoptarea a cinci legi suplimentare cu o miză de 3,5 miliarde de euro, cu posibilitatea votului online al parlamentarilor.
A replicat public acuzațiilor președintelui Nicușor Dan, declarând că „PNL nu blochează, PNL rămâne consecvent” și confirmând că președintele nu a agreat, la discuția de la Cotroceni, varianta de premier Siegfried Mureșan.
A contrazis public versiunea președintelui Nicușor Dan, conform căreia PNL ar fi promis pe 23 iunie să susțină un guvern minoritar PSD condus de Sorin Grindeanu, susținând că partidul nu a făcut niciodată un asemenea angajament necondiționat. PNL a respins public „lecțiile despre responsabilitate” venite din partea președinției.
PNL, alături de USR și UDMR, a propus oficial pe europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL) ca alternativă de premier la Sorin Grindeanu (PSD), pentru un guvern PNL–USR–UDMR cu rotativă a premieratului către PSD din aprilie 2027. A participat la întâlnirea convocată de președintele Nicușor Dan la Cotroceni, încheiată fără acord.
A participat la negocierile de la Vila Lac alături de Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor. PNL și UDMR au propus un acord de susținere parlamentară limitat la șase luni pentru un guvern minoritar condus de Grindeanu, fără ca semnatarii să facă parte din el. Întâlnirea s-a încheiat fără acordul tuturor părților, blocată pe cererea unui calendar fix de predare a mandatului de premier.
Guvernul Veștea — pe care PNL nu l-a susținut — a picat la votul de învestitură (207 voturi exprimate, sub pragul de 233), confirmând riscul pe care îl semnalase. Alternativa propusă de el, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, rămâne pe masă în consultările repornite de la Cotroceni.
Reales președinte PNL la Congresul Extraordinar, cu 1.769 din 1.842 de voturi exprimate (96%), pe moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”. Congresul a adoptat în unanimitate două rezoluții — reconfirmarea interdicției de coaliție cu PSD, cu excludere automată pentru membrii care ar vota un guvern cu PSD, și un ultimatum de demisie din partid, până luni, 22 iunie, ora 12:00, pentru Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. A anunțat că va propune președintelui Nicușor Dan un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, ca alternativă la Cabinetul Veștea.
A depus candidatura pentru un nou mandat de președinte PNL, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini” și o echipă propusă (Dan Motreanu — prim-vicepreședinte, Robert Sighiartău — secretar general, 8 vicepreședinți, între care Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu). A rămas singurul candidat după ce Adrian Veștea, care anunțase cu o seară înainte intenția de a-l contracandida, și-a retras candidatura.
Consiliul Național Extraordinar al PNL (online) a votat, la inițiativa sa, convocarea Congresului Extraordinar din 21 iunie (566 pentru, 97 contra, 19 abțineri) și modificări de statut (551 pentru, 128 contra, 3 abțineri) — pași premergători excluderii lui Adrian Veștea din partid.
Tribunalul Ilfov a admis cererea celor 16 parlamentari pro-Veștea și a suspendat cele două decizii BPN din 15 iunie prin care gruparea sa obliga parlamentarii PNL să nu voteze Guvernul Veștea; PNL a anunțat că atacă decizia, contestând competența teritorială a instanței.
La inițiativa sa, PNL a convocat Consiliul Național Extraordinar (19 iunie, online) și un Congres extraordinar (21 iunie, Romexpo) cu excluderea din partid a lui Adrian Veștea pe ordinea de zi, în urma desemnării acestuia ca premier fără consultarea conducerii PNL.
A prezidat ședința BPN PNL care a decis unanim să nu voteze investitura Guvernului Tomac. A declarat că formula este „o formulă de paravan pentru a scuti PSD de răspundere” și că „un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire”.
Mandatele celor 6 miniștri interimari numiți în locul miniștrilor PSD au expirat (art. 107 din Constituție — maximum 45 de zile), creând o lacună constituțională fără precedent clar. Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a declarat că Bolojan poate numi noi interimari; PSD contestă această interpretare.
A anunțat că PNL nu va vota guvernul tehnocrat Tomac și că nu va bloca alegerile anticipate.
Ca interimar, a condus ședințe de guvern strict administrative (fuziunea Electrocentrale–SAPE, transfer Elcen către București, modernizarea DN2 Siret–Porubne).
OUG 38/2026 (modificări SAFE) a fost publicată în Monitorul Oficial după demiterea guvernului său — sesizată la CCR de Avocatul Poporului și PSD; „premieră de la 1991”.
Demis prin moțiune de cenzură (281 voturi). A refuzat să demisioneze de la șefia PNL: „PNL are un președinte ales la congres”.
CCR a validat reforma pensiilor magistraților — jalon PNRR de 231 mil. €, salvat la a doua încercare.
Promisiuni vs fapte
- parțialReducerea deficitului bugetar
Livrat în cifre: 7,65% din PIB în 2025 (de la 9,3%), buget 2026 cu țintă 6,2%. Costul: TVA 21%, accize majorate, CASS pe pensii >3.000 lei, înghețări de venituri — inflație ~10,7% și creștere anemică.
- livratReforma administrației publice
~45.600 de posturi eliminate (februarie 2026), economii estimate la 1,6 mld. lei.
- parțialTăierea privilegiilor politicienilor
A amenințat cu demisia pe această temă; pensiile magistraților reformate (jalon PNRR), dar privilegiile aleșilor au rămas în mare parte intacte.
- nelivratReforma companiilor de stat
Anunțul restructurării (via vicepremierul Oana Gheorghiu) a declanșat ruptura cu PSD și căderea guvernului înainte de implementare.
Controverse documentate
- OUG 38/2026 adoptată/publicată după demitere, în varianta avizată negativ de Consiliul Legislativ — viciul procedural central al finalului său de mandat.
- Conflict cu CSM și ÎCCJ pe pensiile magistraților; șefa ÎCCJ i-a calificat scrisoarea către CCR drept „ingerință incompatibilă cu separația puterilor”.
- Acuzat de PSD/AUR de guvernare „autoritară” și de sărăcirea populației prin pachetul fiscal.
- Convocarea unui Congres extraordinar pentru a exclude propriul premier desemnat (Veștea) a fost interpretată drept o luptă internă pentru controlul PNL, nu doar o sancțiune pentru lipsa de consultare.
- Tribunalul Ilfov a suspendat, pe 18 iunie, deciziile BPN prin care gruparea sa obliga parlamentarii PNL să nu voteze Guvernul Veștea — o instanță a intervenit direct într-un proces decizional intern al partidului pe care îl conduce.
- Congresul pe care l-a convocat a cerut, pe 21 iunie, sub sancțiunea excluderii, demisia a cinci lideri liberali — Bode, Bogdan, Veștea, Thuma și Gorghiu — invocând decizii BPN deja suspendate de Tribunalul Ilfov; tabăra Veștea a anunțat că va contesta excluderile în instanță.
Poziționare pe temele mari
Asumată integral: „nu s-au văzut nicăieri în lume corectări de deficite fără costuri”.
A coordonat participarea României la programul european SAFE; fără abateri de la angajamentele externe oficiale.
Reformist pe pensiile speciale, dar cu derapaje procedurale (OUG 38) și conflict instituțional cu magistratura.
Refuză guvernul tehnocrat; nu blochează anticipatele.